duminică, 9 mai 2010

Bun venit, Iubire...

Poposi obosit pe acel tarm indepartat, nestiind daca o va face pentru totdeauna. Simtise prea mult nevoia unui aer curat, proaspat si revigorant, care sa-i inunde fiinta si sa-i trezeasca pofta de viata. Isi cufunda picioarele in apa rece, pentru a se spala de praful drumului atat lung.... Lumina proaspata a diminetii il invalui, mangaindu-i bland fata... Zambi. Stia ca, in sfarsit, soarele rasarise si pentru el. De fapt, de data aceasta... numai pentru El.

6 comentarii:

  1. Ce se intampla jos?
    Sunt foarte multi oameni.

    RăspundeţiŞtergere
  2. Faceau inviorarea de dimineata... la asa rasarit oricine ar vrea sa ia parte, nu?

    RăspundeţiŞtergere
  3. Da, da, da, da,da ...Oricine?
    Eu unul nu fac parte din oricine. :)

    RăspundeţiŞtergere
  4. Andrei: Urmeaza drumul inimii (si al sperantei intr-un viitor mai bun)... Caci casa este acolo unde ti-e sufletul.

    RăspundeţiŞtergere
  5. Să înțeleg că drumul iubirii e în Timișoara :D. Mă bucur enorm. Eu îți urez bun venit aici :).

    RăspundeţiŞtergere